Primul stâlp al Islamului este credința și declararea acestei credințe prin rostirea shahadei (“marturia”), cunoscută și sub numele de Kalimah.
“La ilaha illa Allah, Muhammadur-Rasul Allah”
“Nu există alt Dumnezeu în afară de Allah și Muhammad este Trimisul lui Allah.”
Sensul este mai clar atunci cand, în traducere, vom spune: “în rândul creațiilor, nu există nicio divinitate demnă de a fi adorată, ci numai Creatorul este demn de a fi adorat”.
Sau, cum s-ar spune: “Închinați-vă Creatorului, nu creației Sale!”
Declaraţia
Această declarație este alcatuită din două părți. Prima parte se referă la Dumnezeul Atotputernic, Creatorul a tot ceea ce există, Domnul tuturor lumilor, iar a doua parte se referă la mesagerul Sau – Muhammad ﷺ, un profet și o ființă umană, care a primit revelația de la Arhanghelul Gavril, și a transmis oamenilor învățămintele Nobilului Coran.
Nu există alte divinități
Rostind cu sinceritate shahada, musulmanii îl recunosc pe Allah ca Unic Creator a tot ce există și ca autoritate supremă peste întreg universul. Prin urmare, musulmanul își oprește inima și mintea de la loialitatea, devotamentul, supunerea, încrederea, invocarea și adorarea a orice altceva în afară de Allah. Această respingere nu se limitează doar la zeii păgâni sau la zeițele din lemn și piatră, create de mâna și imaginația omului, ci ea trebuie să se extindă și asupra concepțiilor, superstițiilor, ideologiilor, modurilor de viață sau figurilor autoritare care pretind devotament suprem, loialitate, încredere, iubire, ascultare sau închinare. Acest lucru implică, de exemplu, respingerea credinței în lucruri comune, precum astrologia, cititul în palmă, talismanele, ghicitul sau cititul gândurilor, rugăciunile la moaşte sau la morminte de “sfinți”, cerând sufletelor moarte să intermedieze între ei și Allah. În Islam, nu există mijlocitori şi nici intermediari şi, prin urmare, nimeni nu poate interveni pentru noi, iar un musulman se roagă în mod direct și exclusiv lui Allah.
Credința în Profeție
Credința în Profeția lui Muhammad ﷺ presupune credința în îndrumările aduse de el și conținute de Sunnah (tradițiile despre spusele și acțiunile sale) și, în același timp, le cere musulmanilor să aibă intenția de a urma acele îndrumari cu loialitate. Muhammad ﷺ a fost o ființă umană, un om cu sentimente și emoții, care a mâncat, a băut și a dormit, a fost născut și a murit, la fel ca și ceilalți oameni. El a avut un caracter curat și integru, cu credință în Dumnezeu și un angajament de neclintit față de Islam, dar el nu a fost divin. Musulmanii nu se roagă Profetului ﷺ, nici măcar ca unui mijlocitor, și nu agreează termenii “mahomedan” și “mahomedanism”.
