Halal este un cuvânt din limba arabă care înseamnă legal sau permis. În ceea ce privește produsele alimentare, el reprezintă standardul alimentar, așa cum este prescris în Coran (Scriptura musulmană). Opusul cuvântului halal este cuvântul haram, ceea ce înseamnă ilegal sau interzis. Halal și haram sunt termeni universali, ce se aplică în toate aspectele vieții. Acești termeni sunt utilizați în mod obișnuit pentru produsele alimentare, produsele din carne, cosmetice, produsele de îngrijire personală, produsele farmaceutice, ingredientele alimentare și materialele care vin în contact cu alimentele.
Deși multe lucruri sunt clar halal sau haram, există unele lucruri care nu sunt clare. Sunt necesare informații suplimentare pentru a le clasifica drept halal sau haram. Astfel de lucruri sunt adesea denumite mashbuh, ceea ce înseamnă îndoielnic sau discutabil.
Definiție
În general, fiecare aliment este considerat halal în Islam, cu excepția cazului în care este interzis în mod explicit de Coran sau Hadith. Conform definiției consacrate, alimentele halal sunt cele care:
1. Nu au în componența lor elemente interzise de legea islamică (Șari’a).
2. Au fost procesate, fabricate sau depozitate folosindu-se ustensile, echipamente sau utilaje curățate conform legii islamice.
Musulmanii mănâncă cu scopul de a menține puterea și sănătatea trupului, pentru a putea contribui prin cunoștințele lor la bunăstarea societății. Musulmanii trebuie să depună eforturi pentru a obține cea mai bună hrană.
Este menționat într-un hadith că rugăciunea unei persoane nu este acceptată de Allah dacă alimentele consumate de el sunt interzise (haram).
Toate alimentele sunt considerate halal cu excepția următoarelor (care sunt haram):
● Băuturi alcoolice și intoxicanți
● Grăsimi animale care nu sunt Halal
● Enzime* (Enzimele microbiene sunt permise)
● Gelatină* – din sursă care nu este Halal (gelatina de pește este Halal)
● L-cisteina (dacă este din păr uman)
● Untură
● Lipaza* (numai lipaza animală trebuie evitată)
● Grăsimi care nu sunt Halal utilizate pentru fabricarea produselor de patiserie sau a pâinii.
● Carne de porc, şuncă și orice produs din porc
● Supă de carne dintr-o sursă nespecificată
● Cheag* (Toate formele trebuie evitate cu excepția celor din plante/microbian/sintetic – (cheagul obținut de la animale sacrificate halal este permis)
● Zeamă și concentrate de carne* (un amestec de mai multe tipuri de carne)
Grăsime folosită pentru săpunuri, lumânări provenită de la specii care nu sunt halal
● Animalele carnivore, păsările de pradă și alte animale
● Alimente contaminate cu oricare dintre produsele de mai sus
(*Poate fi consumat dacă provine de la animale halal.)
Halal / Haram
Alimentele care conțin ingrediente precum gelatină, enzime, emulgatori și arome sunt discutabile, deoarece originea acestor ingrediente nu este cunoscută.
În industria alimentară a cărnii, animalele precum vacile, vițeii, mieii, oile, caprele, curcanii, puii, rațele, păsările de vânat, bizonul, vânatul etc. sunt considerate halal, dar trebuie sacrificate conform legilor islamice.
Peștii și fructele de mare (cu excepția crocodililor, aligatorilor și broaștelor) sunt, în general, permise pentru musulmani, dar întotdeauna verificați mai întâi, deoarece pot provoca alergii. Prepararea peștelui sau a fructelor de mare nu trebuie să includă alcool (adică vin în aluat sau orice altceva considerat haram).
În caz de necesitate, lucrurile interzise pot deveni permise (halal) pe durata urgenței sau nevoii, deoarece islamul consideră viața drept o prioritate. Citește capitolul 2:173 (Al Baqara) din Coran.
Pregătirea și supravegherea cărnii conform prescripțiilor Islamice
În Australia, Federația australiană a consiliilor islamice (AFIC – forumul musulman cel mai înalt) certifică și instruiește măcelari musulmani pentru industria cărnii. Managerul de la Serviciile Halal al AFIC’s călătorește pe întreg teritoriul Australiei la diverse abatoare / ferme, companii din industria alimentară, care au de-a face cu produse din carne cat și produse fără carne, medicamente, instituții cosmetice pentru a superviza, inspecta/a face auditul sacrificării și pregătirii produselor halal.
Produsele Halal provin de la animale și / sau păsări de curte și au fost pregătite conform legii islamice sub următoarea fraza: „În numele lui Dumnezeu – Dumnezeu este cel mai Măreț / Bismillahi Allahu Akbar”.
Produsele și producția Halal sunt în mod corespunzător și clar separate și identificate de produsele care nu sunt halal.
Viața este sacră
Islamul pune un mare accent pe modul în care se termină viața unui animal, care trebuie să fie în conformitate cu reglementările islamice. Viața este o binecuvântare sacră de la Dumnezeu față de creație, de animale precum și de oameni.
Dacă viața unui animal trebuie să se încheie pentru ca omul să supraviețuiască, atunci viața lui trebuie luată doar în numele lui Dumnezeu. Prin urmare, expresia bismillah („în numele lui Dumnezeu”) trebuie rostită chiar înainte de sacrificarea unui animal.
Musulmanii nu pot consuma carnea animalelor dacă acestea au fost sacrificate în numele altcuiva afară de Dumnezeu. Orice animal sacrificat în numele unei persoane vii sau moarte, divinități sau idol va fi considerat haram și, prin urmare, nu le este permis musulmanilor a consuma această carne.
Sacrificarea islamică
Musulmanilor li se permite să mănânce numai carne care a fost pregătită conform legii islamice. Această metodă este adesea criticată de activiștii pentru drepturile animalelor, ei pretind că „provoacă suferință inutilă animalului”.
Musulmanii nu sunt de acord și spun că legea islamică privind uciderea animalelor este concepută pentru a reduce durerea și suferința animalului.
AFIC are reguli stricte în ceea ce privește sacrificarea islamică. Aceste reguli sunt următoarele:
1- Măcelarul trebuie să fie un musulman adult, sănătos mintal.
2- Măcelarul trebuie să spună numele lui Dumnezeu înainte de a face tăierea.
3- Numele lui Dumnezeu este spus pentru a sublinia sfințenia vieții și faptul că animalul este ucis pentru mâncare cu permisiunea lui Dumnezeu.
4- Animalul trebuie ucis prin tăierea gâtului cu o mișcare continuă cu un cuțit ascuțit.
5- Tăierea trebuie să înlăture cel puțin trei dintre trahee, esofag și cele două vase de sânge de pe ambele părți ale gâtului.
6- Măduva spinării nu trebuie tăiată.
7- Animalele trebuie să fie bine tratate înainte de a fi ucise.
8- Animalele nu trebuie să vadă alte animale când sunt ucise.
9- Cuțitul nu trebuie să fie ascuțit în prezența animalului.
10- Lama cuțitului trebuie să fie lipsită de imperfecțiuni și defecte care ar putea cauza sfâșierea pielii și a ranii.
11- Animalul nu trebuie să se afle într-o poziție incomodă.
12- Animalul trebuie lăsat să i se scurga sângele și să fie complet mort înainte de prelucrarea ulterioară.
Unii experți spun că animalul ucis în acest fel nu suferă dacă tăierea se face rapid și curat, pentru că își pierde cunoștința înainte ca creierul să poată percepe orice durere: „modul islamic de sacrificare este cea mai umană metodă de sacrificare dar sacrificarea prin șoc electric aplicat în prealabil practicată în Occident, provoacă 3 dureri severe animalului”.
Schulze W, Schultze-Petzold H, Hazem AS, Gross R. Experimente în timpul procedurilor de sacrificare convențională („șocul electric prealabil”) și a procedurilor de tăiere religioasă („tăiere rituală”) pentru ovine și viței. Deutsche Tierärztliche Wochenschrift 1978 5 Feb; 85 (2): 62-6.
Argumentul că sacrificarea halal este inumană, deoarece animalele sunt lăsate să sângereze până la moarte, din punct de vedere științific este neadevărată.
Gâtul animalului este tăiat dintr-o mișcare rapidă cu un cuțit ascuțit, iar acesta devine inconștient în câteva secunde și apare moartea datorită hipoxiei cerebrale, nu a pierderii de sânge.
Concluzie
Islamul nu este doar o religie ci este un mod de viață cu protocoale, reguli și ritualuri care guvernează fiecare aspect al vieții. Deoarece alimentele reprezintă o parte importantă a vieții de zi cu zi, legile privind alimentația au o semnificație deosebită. Musulmanii mănâncă pentru a supravieți, pentru a menține o bună sănătate și nu trăiesc pentru a mânca.
În Islam, a mânca este considerat drept un act de adorare al lui Dumnezeu, asemeni rugăciunii, postului, oferirea milosteniei și a altor activități religioase.
