Coranul despre mări și râuri
Miracolele ştiinţifice ale Coranului sunt binecunoscute, iar în acest articol vom prezenta ce spune Coranul despre mări şi râuri.
Știința modernă a descoperit că acolo unde se întâlnesc două mări diferite există o barieră între ele. Această barieră împarte cele două tipuri de apă, astfel încât fiecare mare are propria sa temperatura, salinitate și densitate. [Principiile Oceanografiei, Davis, p 92-93]
De exemplu, apa Mării Mediteraneene este caldă, sărată și nu foarte densă, în comparație cu apa Oceanului Atlantic.
Când apa Mării Mediteraneene pătrunde în oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Gibraltar, se rotește pe o suprafață de câteva sute de kilometri în Oceanul Atlantic, la o adâncime de aproximativ 1.000 de metri, păstrându-și proprietățile caracteristice (temperaură, salinitate și densitate). Apa mării se stabilizează la această adâncime. [Principiile Oceanografiei, p. 93]
Apa Mării Mediteraneane care pătrunde în Atlantic prin Strâmtoarea Gibraltar își păstrează caracteristicile datorită barierei care le diferențiază. Temperaturile diferă în grade Celsius (C).
Chiar și la adâncimi de până la 1400 de metri și la distanțe variind de la -100 până la +2.500 metri, constatăm că ambele mase de apă își mențin temperatura și salinitatea.
Deși în aceste mări există valuri mari, curenți puternici și maree, ele nu încalcă această barieră și nici nu se amestecă.
Nobilul Coran a menționat existența unei bariere între cele două mări, care, deși se întâlnesc, nu se întrepătrund. Dumnezeu ne spune:
El a slobozit cele douã mãri, apa dulce și sărată, ca să se întâlnească ~ Dar între ele este o stavilă pe care ele nu o pot trece. [Nobilul Coran, 55: 19-20]
Atunci când vorbește despre separarea dintre apa dulce și cea sărată, Coranul menționează existența unui “baraj de netrecut”, asemenea unui zid.
Dumnezeu spune în Coran:
El este Cel care a lăsat să curgă liber cele două mări (înțelegându-se și marile cursuri de apã) – aceasta plăcută și dulce și aceasta sărată și amară – și a făcut între ele un perete și un baraj de netrecut (care sã le țină separate pe o anumită distanță, chiar și după ce apele dulci se varsã în mările sărate). [Nobilul Coran, 25:53]
Unii se pot întreba – “De ce menționează Coranul existența unui baraj atunci când vorbește despre separarea apei dulci de cea sărată, dar nu și atunci când descrie separarea dintre cele două mări?”
Știința modernă a descoperit că în estuare, acolo unde apa dulce și cea sărată se întâlnesc, situația este oarecum diferită față de locul de întâlnire al mărilor. S-a descoperit că ceea ce deosebește apa dulce de apa sărată în estuare este “o zonă cu discontinuitate marcată a densității care separă cele două straturi.” [Oceanografie, p. 242]
Acest baraj (zona de separare) are o salinitate diferită, atât față de apă dulce, cât și față de apă sărată. [Oceanografie, p. 244 și Introducere în Oceanografie, p. 300-301]
Această informație a fost descoperită recent, cu ajutorul echipamentelor avansate de măsurare a temperaturii, salinității, densității și solubilității oxigenului, etc. Ochiul omenesc nu poate vedea diferența dintre cele două mări acolo unde acestea se întâlnesc. Mai degrabă, ele par să fie o singură mare omogenă. În același mod, ochiul uman nu poate distinge între cele trei tipuri de apă din estuare: apa dulce, apa sărată și zona despărțitoare (zona de separare).
Dumnezeu este Măreţ în tot ceea ce creează şi tot ceea ce El a creat este un indiciu al Atotputerniciei Sale!
Dar noi oamenii? Suntem noi, oare, parte a creației? Cum am apărut? Cum ne dezvoltăm și ce ne face să trăim sau să murim? Cine ne ajută să trăim?
Acestea şi multe altele în celelalte articole ale noastre!
