Vom vedea în cele ce urmează care este poziţia Islamului cu privire la căsătorie versus relaţii libere între bărbaţi şi femei şi concubinaj? De ce respinge Islamul ideea de a avea un iubit sau o iubită?
Islamul are ca obiectiv principal drepturile şi acordarea acestora celor îndreptăţiţi. Fiecare persoană are drepturi – bărbați, femei, părinţi, copii și, desigur, Allah și profetul Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), au, de asemenea, “drepturi”.
La polul opus garantării drepturilor oamenilor (haqq) se află “opresiunea” sau “nelegiuirea” (dzulm) . În repetate rânduri, Allah spune în Coran:
“Cu adevărat, Allah nu îi iubește pe “Dzhalimin” (cei ce fac rău)”
Este dreptul lui Allah ca robii Săi să i se supună. Este dreptul Profetului ﷺ să fie ascultat de către cei care îl urmează, este “dreptul Coranului” să fie citit, înțeles și urmat, și cestea sunt “drepturile” de bază și cele mai importante în Islam.
Când vine vorba despre “Drepturile Omului” în Islam, descoperim că acestea nu sunt unilaterale, precum majoritatea legilor și regulilor făcute de om.
Islamul nu permite ca o persoană să obţină satisfacţii în detrimentul și pierderea drepturilor altora.
Atunci când această regulă este aplicată “căsătoriei” observăm că, atât soțului, cât și soției, le sunt acordate anumite drepturi, chiar prin intermediul contractului de căsătorie. Şi aceasta nu este tot. Copiii au, de asemenea, drepturile lor. Ei au dreptul să fie crescuți de către părinții lor, să conviețuiasca împreună cu ei,să fie îngrijiți de părinți, aşa cum şi părinții, la rândul lor au dreptul ca, la bătrânețe, copiii lor să îi îngrijească. De asemenea, copiii au dreptul la moştenire de pe urma părinților decedaţi.
Căsătoria în Islam are drept scop protejarea acestora, precum şi a altor drepturi importante.
Relațiile libere între bărbat şi femeie (de tip iubit-iubită) privează oamenii de drepturile lor și au ca efect prejudicierea gravă a mai multor persoane (“zulm”) .
De pilda, pierderea virginității în astfel de relații afectează în mod direct orice viitoare relație de căsătorie. Suspiciunea, îndoiala și îngrijorarea cu privire la infidelitatea consoartei pot persista astfel pe toată durata viitoarei căsătoriei.
Necunoaşterea identităţii părinţilor unui copil, duc în mod direct, la pierderea drepturilor acestuia. Copiii născuți în afara căsătoriei au probleme în societate și adesea cad victime abuzului și privării de drepturi. Moștenirea este unul dintre multele drepturi pierdute de copiii rezultaţi din relaţiile în afara căsătoriei.
Este posibil ca tatăl copilului nici măcar să nu știe de existența acestuia sau să se îndoiască de paternitatea asupra sa.. Show-urile de televiziune atrag un număr mare de telespectatori ridicând întrebări pe tema paternității vreunui copil, pentru ca mai apoi să îl dea în vileag “adevăratul tată” al acestuia. Şi pentru că veni vorba, aceste programe TV sunt haram (e.g. nepermise din punct de vedere islamic) din cauza faptului că fac publice greșelile oamenilor și aduc în prim plan nelegiuiri şi păcate majore.
Bunicii sunt privați de cunoașterea nepoților și deseori trebuie să meargă la tribunal doar pentru a-i vedea, iar, adesea, copiii nu află nimic despre ei sau nu au șansa de a-și cunoaște bunicii.
Bolile sunt o altă problemă comună tututor acestor tipuri de “relații libere”.
Şi lista poate continua la nesfârşit …
Să luăm în considerare acest subiect important discutat de învățații și profesorii noștri și, pe măsură ce citim, să îi cerem lui Allah să ne ajute să descoperim unele dintre minunățiile Islamului în ceea ce privește “Az-Zawaj” (căsătoria).
Sheikh Yousuf Estes