Oare Dumnezeu cunoaște viitorul?
Atunci când vine vorba despre libertatea de a alege, oamenii şi-au pus de-a lungul timpului tot felul de întrebări… Știe Dumnezeu tot ceea ce urmează să se întâmple? Are El control absolut asupra modului în care se va desfășura totul? Și dacă da, atunci cum este acest lucru corect față de noi? Unde este libertatea noastră de voință?
Allah știe tot ce se va întâmpla. Primul lucru pe care El l-a creat a fost „calemul” (instrumentul de scris), căruia i-a ordonat să scrie. Stiloul a scris până când a terminat de consemnat tot ce are să se întâmple, până la sfârşitul timpului. Apoi, Allah a creat Universul. Tot ce există era cunoscut de către El încă înainte de a fi creat. El deţine controlul absolut asupra a tot şi a toate, în orice moment. Nimic nu se întâmplă fără ca El să aibă un control desăvârşit asupra tuturor lucrurilor, în orice timp.
Și va alunga mânia din inimile lor! Și Allah va primi căința aceluia de la care El voiește, căci Allah este Atoateștiutor [și] Înțelept [‘Alim, Hakim]! [Nobilul Coran, 9:15]
Domnul meu este binevoitor cu ceea ce voieşte. El este Cel Atoateștiutor [și] Înțelept [Al-‘Alim, Al-Hakim]! [Nobilul Coran, 12:100]
Numai Allah are o voinţă liberă. El voiește ceea ce vrea și ceea ce El dorește întotdeauna se va îndeplini. Noi oamenii beneficiem de „libertatea de alegere”, dar nu avem o vointa libera. Diferența stă în accea că ceea ce Allah „voieste” întotdeauna se întâmpla, iar ceea ce noi alegem se poate întâmpla sau nu. Noi nu suntem judecați după rezultatele celor cărora le dam curs, ci suntem judecați după alegerile pe care le facem şi intenţiile noastre, ceea ce înseamnă că la baza fiecărei fapte se află întotdeauna intenția noastră. Orice am intenționa, pentru această intenție a noastră noi vom fi răsplătiţi. Fiecare persoană va fi judecată în conformitate modul în care a folosit cele pe care Allah i le-a pus la dispoziție.
Cu privire la “Ziua Judecății” – Allah ne spune că fiecare lucru pe care îl facem este scris și nimic, oricât de mic ar fi, nu scapă fără să fie consemnat . Chiar și o faptă bună care cântărește cât greutatea unui atom sau a unui colb de praf va fi ştiută în Ziua Judecății, și același lucru este valabil și pentru o faptă rea.
„În Ziua aceea, oamenii vor ieși în cete, pentru ca să li se arate faptele lor.” [Nobilul Coran, 99:6]
„Cel care a făcut un bine cât un grăunte de colb, îl va vedea.” [Nobilul Coran, 99:7]
“Dupã cum, cel care a făcut un rău cât un grãunte de colb, îl va vedea.” [Nobilul Coran, 99:8]
Cei care vor aduce dovezi împotriva noastră vom fi chiar noi înșine. Urechile noastre, limba noastră, ochii noșstri și tot corpul nostru, toate vor începe să depună mărturie împotriva noastră în fața Lui Allah în Ziua Judecății. Nimeni nu va fi nedreptățit în acea Zi şi nimeni nu va fi pe nedrept acuzat.
Allah ar fi putut să îi pună pe fiecare dintre oameni în locul pe care îl merită, încă de la bun început, însă astfel oamenii s-ar fi putut plânge că au fost aruncați în Iad fără a lei se acordă o șansă. Viața noastră este exact aceasta șansa pe care Dumenzeu ne-o da pentru a ne dovedi nouă înșine cine suntem cu adevăarat și ce am face atunci când am avea libertatea de a alege.
Allah ştie tot ce se va întâmpla, iar noi nu. De aceea, testul este echitabil pentru ca noi acţionăm după propriile noastre intenţii şi dorinţe, fără a şti însă cu certitudine care va fi rezultatul.
