Acasa Blog Articole Opiniile unor personalități nemusulmane celebre despre Coran

Opiniile unor personalități nemusulmane celebre despre Coran

Nobilul Coran

Vorbind despre Coran, Goethe, citat de T. P. Hughes în „Dicționarul Islamului”, p. 526, a spus:

Ne atrage atenția, apoi ne uimește, iar în cele din urmă ne impune admirația… Stilul și conținutul său sunt exacte și mărețe – întotdeauna, cu adevărat, sublime. Așadar, această carte va avea o influență foarte mare de-a lungul veacurilor.

G. Maraglioth în introducerea sa din cartea de J. M. Rodwells – „Coranul”, New York, ‘Everyman’s Library, 1977, p VI, spunea:

Cu adevărat, Coranul deține un loc important printre marile cărți religioase ale lumii. Deși cea mai recentă dintre operele acestui gen literar, influența deosebită pe care o are asupra maselor mari de oameni de-a lungul timpului este de neasemuit. El a creat un mod de gândire nou şi a revoluționat caracterul oamenilor. Mai întâi a transformat diversele triburi din deșertul Peninsulei Arabe într-o națiune de eroi, iar apoi a stabilit marile organizații politico-religioase ale musulmanilor din întreaga lume, acestea fiind astăzi unele dintre cele mai mari forțe în viziunea Europei și a Orientului.

Dr. Steingass, citat în „Dicționarul Islamului” de T. P. Hughes, p. 256-257, spunea:

Este o lucrare care îi produce chiar și celui mai distant cititor emoții puternice și aparent incompatibile – distant din punct de vedere al epocii din care provine și al mentalității. Este o lucrare care nu doar că îi înlătură cititorului aversiunea inițială odată ce acesta începe o examinare atenta, ci îi și schimbă acest sentiment ostil într-unul de uimire și admirație. O astfel de lucrare trebuie să fie cu adevărat o realizare minunată și o chestiune de cel mai mare interes pentru cel care cugetă la destinul omenirii.

Dr. Maurice Bucaille – autorul cărții „Biblia, Coranul și Știința” 1978, p. 125, spunea:

Este imposibil ca Muhammad (pacea fie asupra sa) să fie autorul Coranului. Din punctul de vedere al meritelor literare, cum s-ar putea ca un om neștiutor de carte să devină cel mai important autor din literatura arabă?

Cum ar fi fost posibil ca el ﷺ să descrie, fără nici cea mai mică greșeală, adevăruri științifice pe care nicio altă ființă umană nu le-ar fi putut descoperi la acea vreme?

Dr. Steingass în „Dicționarul Islamului” de T. P. Hughes, p. 528 a spus:

Așadar, meritele Coranului ca și operă de artă nu ar trebui evaluate din prisma preconcepțiilor emoționale sau estetice, ci prin efectele pe care le-a avut asupra contemporanilor lui Muhammad, și asupra oamenilor din națiunea sa.

Dacă a atins inimile celor care l-au auzit într-un mod atât de puternic și convingător încât să unească elemente antagoniste și incompatibile într-un singur corp compact și bine organizat, animat de idei net superioare celor care, până atunci, conduceau gândirea Arabă, atunci elocvența Coranului este perfectă, deoarece a creat din niște triburi sălbatice o națiune civilizată și a adus istoriei o gură de aer proaspăt.

Arthur J. Arberry – Coranul Interpretat, Londra, Oxford University Press, 1964, p. X.:

În încercarea mea de a îmbunătăți performanța predecesorilor mei și de a produce ceva ce ar putea fi acceptat drept o redare oricât de slaba a retorici sublime a Coranului arab, am încercat din răsputeri să studiez ritmurile sale complexe și variate. Acestea, în afară de mesajul în sine, îi dau Coranului dreptul incontestabil de a se situa printre cele mai mari capodopere literare ale omenirii…

Această caracteristică unică – ‘acea simfonie imposibil de imitat’, așa cum își descria credinciosul Pickthall, Cartea Sfântă: „sunetele care îi mișcă pe oameni până la lacrimi și extaz” a fost aproape în totalitate ignorată de către traducătorii anteriori. Așadar, nu este surprinzător că lucrările aduc a ceva plictisitor și monoton în comparație cu frumusețea splendidă a originalului…

Dr. Maurice Bucaille – autorul cărții „Biblia, Coranul și Știința” 1981, p. 18:

O examinare complet obiectivă a Coranului prin prisma științei moderne ne face să recunoaștem compatibilitatea celor două, așa cum s-a putut observa în mai multe ocazii. Ne face să catalogăm drept de neconceput ideea conform căreia un om din timpul lui Muhammad să fi fost autorul acestor afirmații, datorită nivelului de cunoaștere existent în acele vremuri.

Aceste considerente îi acordă Coranului locul său unic și îl forțează pe omul de știință imparțial să-și accepte neputința de a veni doar cu o explicație bazată pe raționamente materialiste.

Incarca mai multe articole pe aceeasi tema
Comentariile sunt inchise.

Citeste si

De ce Islamul interzice consumul de alcool ?

Alcoolul a fost flagelul societății de când lumea. Continuă să își spună cuvântul în număr…